“Ziua Europeană a Parcurilor” se va aniversa în județul Neamț, la poalele Ceahlăului

În acest an “Ziua Europeană a Parcurilor (24 mai)” se va aniversa în județul Neamț, la poalele Ceahlăului, în perioada 24-26 mai. Organizatorii evenimentului sunt Direcția de Administrare a Parcului National Ceahlău și Consiliul Județean Neamț.

În fiecare an sărbătorirea acestei zile aduce în discuție o temă de interes public. În acest an tema aleasă este arzătoare, la propriu și la figurat: “Climat în schimbare – Parcuri în schimbare“ și a fost aleasă cu scopul sensibilizării opiniei publice asupra pericolului pe care-l reprezintă încălzirea climatică globală dar și asupra importanței pe care o capătă în acest context ariile care protejează funcționalitatea ecosistemelor. Aceste eșantioane de natură semi-sălbatică și sălbatică care sunt arii naturale protejate, pot asigura pe termen lung o anumită contrapondere la perturbările climatice bruște și sunt totodată excelente laboratoare de studiu pentru analiza schimbărilor la nivel ecosistemic.

Schimbările echilibrelor climatice actuale sunt, din păcate în acest moment, ireversibile și depinde numai de noi, ca prin cunoaștere și acțiuni concrete, să reușim să le atenuăm efectele astfel încât să ne putem păstra nealterată calitatea vieții. Să ne mobilizam și să păstram ceea ce a mai rămas pur din natura Europei.

Deoarece în acest an motto-ul manifestărilor desfășurate sub egida EUROPARK este “Changing climate – Changing parks”, în cadrul acestei întâlniri ne propunem, fără a acoperi în totalitate subiectul, să deschidem câteva teme de discuții pe care le considerăm importante:

• în ce măsură sistemul de arii protejate din România se poate adapta sau ajusta în practică, pentru a acoperi nevoia acută a conservării mediului natural;

• în ce măsură suntem pregătiți să implementăm sau dacă există, cum sunt implementate programele de monitorizare a biodiversității și ai parametrilor climatici în ariile protejate;

• în ce măsură pot administrațiile de arii protejate să se implice activ în susținerea cercetării științifice.

Nu putem înțelege efectul reajustării echilibrelor climatice asupra biodiversității fără a cunoaște cât mai mult din biologia și cerințele ecologice ale speciilor, cel puțin pe cele ale unor specii indicator, sau a modului în care răspund comunitățile vegetale la variațiile, în afara limitelor de echilibru actuale, ale factorilor climatici majori.

Context

În secol XX, în plin avânt al industrializării, cu o sete tot mai mare de resurse naturale, omul a început să cunoască și efectele goanei sale pentru progres și dezvoltare cu orice preț. Aerul este din ce în ce mai poluat, apele mai murdare iar peisajele naturale golite de frumusețea lor pură în favoarea unor așezări umane supraaglomerate sau a cicatricelor de neascuns lăsate de mine, cariere, uriașe halde de steril sau pustiuri aride în locul pădurilor.

Vă sună cunoscut? Sigur ca da! La început de secol XX am dat drumul la toata energia noastră “creatoare” ciopârțind chipul de neasemuit al naturii. Și pe parcurs am început să realizăm că a continua în același ritm ne poate face locatarii unei planete pustii, natura nemaiputând face față agresiunii dezlănțuite de om asupra sa. Din păcate însă efectele au devenit ireversibile. Lumea nu mai arata acum la fel ca în urma cu 100 de ani. Au dispărut specii de plante și animale iar pericolul există în continuare astfel încât trebuie sa ne gândim serios la însăși existenta noastră, a omului, ca specie! Încălzirea climatului global, cu efectele sale din ce în ce mai vizibile nu mai este un fenomen care sa fie abordat doar teoretic ci practic, cu responsabilitate față de natură.

De aceea a apărut și hotărârea unor națiuni de a păstra neatinse eșantioane din natura sălbatică, pentru a le face locuri de cunoaștere si relaxare, adevărate sanctuare naturale pentru ai arata omului leagănul din care s-a născut, a crescut și s-a dezvoltat civilizația umană. Fiecare națiune trebuie să dispună de astfel de părți ale patrimoniului său natural de care sa se îngrijească, sa le conserve si sa le protejeze. Au apărut astfel ariile naturale protejate, care indiferent de statutul pe care îl au (rezervații naturale, parcuri naţionale sau parcuri naturale, geoparcuri sau monumente ale naturii) și de importanța lor (naționala sau internațională), stabilesc poate primii pași ai omenirii pe drumul unei reveniri la o stare de armonie cu natura și de respect față de valorile ei de neînlocuit.
În lume, primul parc naţional a fost întemeiat în 1872 în Statele Unite ale Americii (Parcul Național Yellowstone).Acum 108 ani Suedia își declara pe 24 mai primele (9) parcuri naţionale.

Aceasta data, de 24 mai, este marcata în calendarul evenimentelor europene începând din anul 1999 ca Zi a Parcurilor de pe bătrânul continent la propunerea Federației Europene EUROPARC.

În Romania primul parc naţional este declarat in anul 1935 – Parcul National Retezat, în prezent existând un număr de 28 arii naturale protejate cu statut de parcuri naţionale, naturale și geoparcuri, la care se adaugă Rezervația Biosferei Delta Dunării. Dintre acestea, 22 de parcuri naţionale și naturale sunt administrate de Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, 6 fiind administrate de alte structuri (Consilii Județene, O.N.G-uri, Universități). Rezervația Biosferei Delta Dunării are statut distinct, administrația ariei naturale protejate fiind asigurata de un guvernator al Deltei, cu rang de secretar de stat, numit de primul ministru.

Între ariile protejate menționate un loc deosebit îl ocupa Parcul Național Ceahlău. Situat pe teritoriul județului Neamț, cu o suprafaţă de 7 762 ha, Parcul National Ceahlău a fost primul parc din Romania administrat de o autoritate publică – Consiliul Județean Neamț. In acest scop a fost creată și funcționează din ianuarie 2005 Administrația Parcului, în prezent Direcția de Administrare a Parcului National Ceahlău, instituție în subordinea Consiliului Județean Neamț.