Piatra-Neamț: schimb acid de replici cu un șofer în etate care NU putea scoate mașina din parcare: „Dom’le, lasă volanul jos!”

Dacă nu ma înșel chiar ieri dimineață citisem în presa centrală un articol despre isprava unei șoferițe în vârstă de 79 de ani care a reușit performanța de a cocoța mașina la volanul căreia se afla, în mijlocul unui sens giratoriu (articolul aici – CLICK) lucru care m-a făcut să mă întreb încă o dată de ce nu există o vârstă maxima admisă pentru a șofa, sau măcar un prag de la care controalele medicale (cele pe bune, dacă or mai exista) să fie necesare măcar anual, dacă nu la 6 luni.

Ca un făcut, câteva ore mai târziu când am coborât să plătesc niște facturi, văd un domn la 80 plus chinuindu-se să își scoată mașina din parcare (mașină parcată cu fața, pe un loc drept, nici măcar în spic), gesticulând transpirat și înjurând că nu are loc din cauza mașinii parcate lângă (corespunzător, pe mijlocul locului de parcare de parcă s-ar fi folosit echerul, polobocul și compasul). Să ne înțelegem, pe străduța respectivă este loc să intri și să ieși cu orice model de dubă, din orice unghi pe care vi-l puteți imagina, darămite cu o mașină mică, iar la momentul respectiv, culmea, era și liberă complet…

Dă omulețul cu spatele drept până aproape ajunge cu roata perpendicular pe bordură, pe contrasens…își dă seama că nu e bine, revine în poziția inițială iar manevra se repetă de vreo 3 ori exact la fel, fără a vira roțile vreun centimetru. Înainte-înapoi, drept. După ultima manevră apare un șofer care oprește în ideea de a-i permite omului să-și ducă la bun sfârșit procesul însă văzând că e misiune imposibilă, coboară și se oferă politicos să-i scoată el mașina, moment în care începe cearta: „păi cum să pui tu mâna pe mașina mea?” „Stimate domn, voiam să va ajut, vad că vă chinuiți, aveți o vârstă, înțeleg, poate nu mai vedeți bine”…proastă inspirație. Încep injuriile: „voi ăștia tineri sunteți niște tâmpiți, parcați mașinile ca nesimțiții, din cauza voastră mă chinui eu acum”. „Stai dom’le că nu te încurcă nicio mașină, e liberă strada, eu m-am oprit să te aștept chiar dacă vreau și eu să ajung în timp util la serviciu..nu te gândești că poate dumneata ar fi cazul sa lași volanul jos, dacă nu te mai descurci?” „NU VREAU, E DREPTUL MEU, DA? N-ai decât să aștepți!”

Nu voi înțelege niciodată de ce oamenii nu își conștientizează propriile limite. Înțeleg faptul că mașina nu mai este un lux în zilele de astăzi ci mai degrabă o necesitate, înteleg și faptul că e greu să renunți la sentimentele de libertate și confort pe care ți le oferă o mașină însă este absurd să te încăpățânezi să crezi că la 80 de ani reflexele sunt aceleași, vederea este de șoim iar concentrarea deloc afectată. Personal nu mă mai văd conducând după vârsta de 65 de ani doar din ambiție, pentru că e dreptul MEU. Toți participanții la trafic au drepturi, iar cel mai important este dreptul de a ajunge întregi la casele lor.