„Mă dor copiii aceștia triști. Îmi rămân chipurile lor atârnate de suflet”

A trecut campania electorală. În birourile calde ale vilelor de protocol din România sunt dezbateri încinse pe funcții și „cașcaval”. Bărbați de stat, în costume scumpe, dincolo de ușile închise și mașinile de zeci de mii de euro parcate în fața vilelor, ne decid nouă soarta.

Se împart ministere. Nu știm cui și nici nu mai contează. România, după 30 de ani de la Revoluția care trebuia să ne scape de frig, întuneric și foame, e în același punct. Sau poate, chiar mai rău.

Colaborăm de mult timp cu voluntarii Asociației Născută Înger din Piatra-Neamț și am prezentat o mulțime de cazuri, care mai de care mai dramatice. Însă imaginea publicată de Carmen Suciu este cu adevărat cutremurătoare. Este România reală, România pe care voluntarii asociațiilor care sprijină cazurile sociale și medicale o văd zilnic. România invizibilă din birouri, dar pe care mult prea mulți români o trăiesc. Clipă de clipă.

Aceștia sunt copiii pentru care tableta promisă de Guvern pentru educația lor are nevoie mai întâi de curent electric și acces la internet. Dar până la tabletă… e România copiilor desculți, dezbrăcați și flămânzi la care Moș Crăciun nu ajunge niciodată.

Asistență socială? Acces echitabil la educație? Dreptul la viață și sănătate? Mituri.

Copiii invizibili

Acum că am depășit contextul și a trecut timpul necesar să vă rămână pe retină imaginea de mai sus, vă spunem și cine este acest copil.

Acest micuț trăiește într-o comunitate de oameni aruncați la marginea unei localități. Girov. Neamț.

„Noi le spunem ,,copiii invizibili”. Sunt în jur de 80. Părinții lor sunt fără studii, lucrează ca zilieri prin păduri etc., caută PET-uri, cartoane prin gunoaiele orașului Piatra-Neamț. Noi îi avem ca și beneficiari de trei ani. Periodic mergem la ei. Am încercat să tragem un semnal de alarmă autorităților, să facem un centru de zi, o întreprindere socială, ceva, chiar am dus și un senator, dar nimeni nu dorește să facă nimic pentru ei măcar, pentru acești copii.”, ne-a spus Carmen Suciu.

Am întrebat-o „cum mai rezistă?”, văzând zilnic alte și alte cazuri similare:

„Cum rezist? Păi să știi că sunt tare obosită de atâta nedreptate, ignoranță, neputință, însă mereu și mereu îmi repet: ce vină au acești copii fără speranță, copiii invizibili și triști, flămânzi și goi. Ieri am făcut colete, cadouri primite de la voluntarii din Italia, de la oameni cărora le pasă pentru 300 de copii, alimente la familii, peste 15, care nu au nici pâine pe masă. Deci? Despre ce vorbim? Unii îmi scriu: sunteți singura speranță. Și eu? Ce să spun? Mai am încă 300 de copii. O parte primesc azi, Bârladul, apoi Iașiul, marți, Roman, joi și tot așa. Mă dor copiii aceștia triști. Îmi rămân chipurile lor atârnate de suflet.”

Dacă doriți să ajutați, luați legătura cu Carmen Suciu de la Asociația Născută Înger din Piatra-Neamț la telefon 0770 405 849 sau pe Facebook aici. 

Pentru donații:

• Asociația Născută Înger
• CUI: 36063530
• RO58BTRLRONCRT0345309301
• BANCA Transilvania Piatra Neamț

Pentru cei din birouri, în pauza de cafea și trabuc scump, le recomandăm o mică lectură. O scrisoare virtuală semnată de un voluntar al României reale. Carmen Suciu. Un erou în prima linie în luptă cu sărăcia, cu boala, cu frigul, cu abandonul, cu realitatea crudă.

Dragi politicieni!

Nu stiu daca va ajunge aceasta scrisoare virtuala la voi, dar eu incerc!

V-am inteles atatia ani ca ati vandalizat tara, ca ati distrus orice farama de economie, de industrie, ne-ati transformat in bisnitari, vanzand la colt chinezarii ieftine si de unica folosinta!

V-am inteles ca ne-ati vandut Europei si ca ne-ati transformat in slugile lor, v-am inteles ca ne-ati manjit cu lacomia si minciuna voastra! Ceea ce nu mai pot sa inteleg este cum puteti sa ne trimiteti tinerii afara? Sau in morminte? Cum puteti sa ne luati si ultima suflare? Oare atat de haini sa fiti, oare atat de mult sa fiti legati de averi? V-ati gandit ca nu conteaza cati bani ai si ca dincolo plecam la fel, in patru scanduri? Chiar daca unele sunt aurite, nu au nicio relevanta.

Si acum va intreb: ,,De ce ati devenit una cu banul?”

Cat sa mai suportam aceasta marsavie a voastra? Ati vazut raportul de la INS? Suntem si vom ramane si mai putini, dar cred ca ati gasit si solutia pentru asta, ori aduceti alti cetateni si pe ai nostri ii lasati sa arda de vii sau sa moara prin spitale???

De ce nu incercati barem sa gasim solutii sa ne recapatam decenta, demnitatea, onoarea? Oare nu va mustra constiinta la cat de mult au luptat inaintasii nostri pentru a fi noi azi: Romania cea frumoasa?

Ati inceput sa vindeti si pamantul strabun, vom deveni cetateni fara tara in curand, chiar nu va este jena de ceea ce ati ajuns, de ce ne tarati si pe noi in mocirla voastra? Copiii ne mor pe soselele nefacute, in cluburi mituite, in spitale fara medicamente, batranii de foame in casele neincalzite. Oare v-ati gandit vreodata la realitatea crunta care exista? Sau v-ati astupat urechile cu poleiala minciunilor si nu auziti nimic? Chiar nu vreti sa ne mai lasati nici viata? Ne-ati condamnat la moarte, sunteti platiti pentru a eradica poporul roman? Puteti sa-mi raspundeti barem la o singura intrebare din cele puse?

Va rog din suflet, cautati in inimile voastre o ultima farama de constiinta si redati-ne dreptul la a trai!