Lunea Rusaliilor – Sfanta Treime

Sfanta Treime este o sarbatoare crestin ortodoxa praznuita in ziua urmatoare Pogorarii Sfantului Duh. Este o zi in care crestinii ortodocsi slavesc Sfanta Treime formata din Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Credem în Tatăl şi în Fiul şi în Sfântul Duh, în care ne-am şi botezat. Căci astfel a poruncit Domnul apostolilor să boteze, zicând: „Botezându-i pe ei în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28, 19).

In iconografie, Biserica Ortodoxa a preferat din punct de vedere canonic icoana Sfintei Treimi care reprezinta scena biblica a aparitiei celor trei Persoane in fata stramosului nostru Avraam langa stejarul din Mamvri (Fac. 18). Cea mai cunoscuta si mai acceptata reprezentare a acestei icoane este Treimea lui Andrei Rubliov, pictata pentru manastirea Sfintei Treimi si a Sfantului Serghie de langa Moscova, probabil intre anii 1408 si 1425. In prezent se afla in Galeria Tretiakov din Moscova. Sfanta Treime a lui Rubliov este considerata a fi o capodopera a artei rusesti si ii reprezinta pe cei trei ingeri (barbati) care l-au vizitat pe Avraam la stejarul din Mamvri.

Icoana este incarcata de simboluri. Iata cum descifreaza Lev Gillet cateva dintre simbolurile icoanei lui Rubliov:

“Trăsăturile lor sunt aproape identice. Şi totuşi privirea lor şi gestul lor exprimă maniera proprie în care fiecare dintre ei este implicat în misterul Răscumpărării. Îngerul care stă faţă în faţă cu spectatorul şi care, raportat la acesta, stă dincolo de masă îl reprezintă pe Tatăl. Mâna lui desemnează farfuria; ea sugerează sacrificiul, ea invită la acesta. Dar acest gest al mâinii este mai degrabă schiţat decât afirmat, nu este un gest deschis, ci un gest reţinut şi ca retractil. Şi privirea, încărcată de tristeţe, se întoarce.

Îngerul aşezat în faţă şi la dreapta mesei, totdeauna în raport cu spectatorul, îl reprezintă pe Fiul. Privirea Fiului este, de asemenea, tristă. Dar ea nu se întoarce. În timp ce capul se înclină blând, în semn de acceptare, ochii, în acelaşi timp fascinaţi şi trişti de moarte – „Sufletul Meu este trist până la moarte” (Mt 26,36) – se fixează asupra farfuriei. Mâna se întinde spre aceasta; dar acolo încă gestul este stăpânit, reţinut; nu este ezitant, este într-un anume fel gânditor, tatonant. Toată atitudinea exprimă un fiat ascultător, resemnat, dureros.

Îngerul aşezat la stânga, în faţa mesei, reprezintă Paracletul. Este cazul să spunem Paracletul mai degrabă decât Duhul, căci aici cea de-a treia persoană îşi exercită la modul suprem slujba ei de consolator. Mâinile nu se întind direct spre farfurie, chiar dacă două degete ale mâini drepte par a puncta spre aceasta; cele două mâini ţin cu o anume solemnitate delicatul toiag roşu în faţa Fiului. Ca şi cum acest toiag i-ar fi prezentat pentru a-i vorbi despre pelerinajul terestru şi despre sângele vărsat. Ochii fixează faţa Fiului. Au o expresie rănită.”

Salariaţii români au liber în prima şi a doua zi de Rusalii, potrivit Codului Muncii, ceea ce înseamnă că duminică şi luni, adică în 3 şi 4 iunie, salariaţii nu vor merge la muncă. Totuşi, angajatorii ar putea profita de o prevedere din Codul Muncii potrivit căreia nu se dau zile libere de Rusalii „în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii”.