Fără patimă: Brexit-ul și ciocu’ mic

Am trăit, cam fiecare în felul său, dorita sau nedorita zi a ieșirii Regatului Unit din UE. Complicata aderare la Comunitatea Economică Europeană, formată numai din cele șase state membre fondatoare anterior datei de 1 ianuarie 1973, se pierde ușor în istorie. Era prima extindere, Marea Britanie fiind însoțită de Irlanda și Danemarca. Cum și dacă britanicii și-au manifestat atunci bucuria, nu se mai știe.

Un cetățean român sigur se bucură, e Victor Negrescu (foto). Atipicul fruntaș PSD, născut în 1985, printre altele un poliglot autentic, are studii liceale la Paris și e absolvent de științe politice în limba franceză al Universității București. Au urmat două masterate interesante – unul în studii internaționale și europene la Universitatea „Pierre Mendes” din Grenoble, al doilea un MBA româno-francez la ASE și CNAM Paris – și un dublu doctorat în relații internaționale și studii europene la SNSPA și Colegiul European din Brugges. Din CV-ul impresionat rețin atenția președinția de patru ani a Asociației Studenților Francofoni și scurta experiență de jurnalist la Radio France Internationale. Are bafta să crească politic pe lângă Titus Corlățean (PSD), atât în Camera Depuaților, cât și în Parlamentul European. Oferă consultanță pentru diverse companii, dar și Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, devine cadru universitar, iar între 2014 și 2017 ajunge el însuși europarlamentar. Renunță la mandat în favoarea demnității de ministru delegat pentru Afaceri Europene. În 2019 îl găsim consilier onorific la premierul Viorica Dăncilă, pentru ca în toamna aceluiași an Guvernul PSD să îl propună – în disperare de cauză! – comisar european al României. Voci autorizate susțineau ferm, anul trecut, că i se cuvenea prima nominalizare, nu ultima, la spartul târgului.      

De la 1 februarie completează lotul nostru de europarlamentari deja împrospătat cu Vlad Nistor (PNL), înlocuitorul comisarului european Adina Vălean. Subiectul, elegant vorbind, a fost tratat superficial la nivel național. La fel ca și reconfigurarea Parlamentului Euopean, pe grupuri politice și componența delegațiilor naționale, odată cu plecare celor 73 de membri din Marea Britanie. 27 de locuri s-au redistribuit între 14 state membre, 46 așteaptă zile mai bune, astfel încât PE s-a redus de la 751 de membri la 705. Un rezumat sobru și echilibrat pe această temă vine, ce să vezi, tocmai de la… Radio Chișinău.

Lasând eleganța la o parte, tratamentul de ultim hal aplicat Brexit-ului – ca informare și analiză națională – are o parte rea și una bună. Rău, chiar foarte rău e că am trăit un moment istoric, de răscruce pentru viitorul șubrezitei construcții comunitare, iar acest moment a pălit dramatic în umbra prostiilor, manipulărilor și falselor priorități curente din spațiul carpato-danubiano-pontic. Câteva știri și reportaje jenante, de umplutură au lustruit răul. Bine e, în schimb, că nu au dat buzna peste noi, ca în alte împrejurări istorice, toți iresponsabilii și incompetenții de serviciu, agresori în toată regula, consacrați de tele-vizuini și varii platforme vărsate pe internet. Astfel, cine a dorit cu adevărat informații de acuratețe nu a fost tulburat în relaxatele căutări personale pe canale de televiziune și portaluri de știri internaționale identificate prin responsabilitate și profesionalism. A crescut, astfel, un gen de nivel de imunitate în rândul căutătorilor. Nu mai ține să le îndrugi orice, ca un exemplu ilustrativ, despre sensibilul și vitalul regim de liberă circulație, cu tot ce decurge din aceasta. E valabil ca și în prezent până la 31 decembrie 2020, cât durează perioada inițială de tranziție. Poate fi prelungită o singură dată, cu unul ori doi ani, decizia luându-se înainte de 1 iulie în cadrul Comitetului Mixt UE – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. După ce acordul e aprobat în Parlamentul European, nu înainte, ne lămurim în ce fel vor arăta relațiile viitoare, ce revine Uniunii, ce rămâne la statele membre pe plan bilateral și, prin urmare, ce și cum ratifică fiecare parlament. Să vedem câți înțeleg și câți rezistă să umble cu ciocu’ mic, să-și vadă de alte treburi, ca să nu-i calce adevărurile made in imperialul Regat Unit.

Deloc paradoxal, prin extindere, ținând cont obligatoriu de unitatea în diversitate și sub aceeași amenințare de adevăruri insulare, adoptarea ciocului mic vizează „armii” întregi de europeni civili, în frunte cu germanii direct trăitori „supt” comunista Angela Merkel. Un om de patrimoniu italiano-român, legendarul Luigi Bodo de la RIFIL, i-a zis așa într-un interviu istoric cu titlul O Uniune Europeană sub semnul comunistei Merkel și semnificația Fermei animalelor. Se întâmpla în 2015, cu aproape un an înainte de referendumul pentru Brexit.

Viorel COSMA