De ce oamenii preferă activismul online, în detrimentul manifestărilor în stradă și de ce acest lucru nu aduce schimbările dorite în societate

În era digitală, Facebook și alte platforme de socializare au devenit un teren fertil pentru exprimarea opiniei și activismul social. Cu toate acestea, observăm adesea că, deși oamenii sunt activi în privința problemelor sociale online, reticența față de implicarea în proteste fizice sau forme de adunare publică este evidentă. În timp ce activismul online pare să fie cel agreat de români, această formă de implicare socială nu aduce întotdeauna transformările așteptate de la autorități.

Unul dintre motivele cheie pentru care oamenii sunt mai activi în mediul online, în special pe Facebook, este asociat cu sentimentul de siguranță și comoditatea pe care o oferă. Aici, oamenii pot să își exprime opinia fără teama repercusiunilor directe sau a expunerii personale în fața unui public tangibil.

Platformele online permit oricui să își facă auzită vocea și să-și exprime preocupările cu privire la diverse probleme sociale. Mesajele pot ajunge rapid la un public vast, amplificând astfel conștientizarea asupra problemelor și generând discuții pe scară largă.

Evitarea formelor tradiționale de protest sau adunare publică poate fi influențată și de bariera fizică și riscurile asociate. Oamenii pot percepe participarea la proteste ca pe un act care implică riscuri pentru securitatea personală sau sănătatea lor și, în cazul unor manifestări neautorizate coform legii, implicațiile pot fi și de natură contravențională sau penală.

Cu toate că activismul online poate atrage atenția și poate crea discuții intense, există o deconectare evidentă între lumea virtuală și cea reală. Autoritățile pot interpreta activismul online ca pe o manifestare a nemulțumirii, dar absența amenințărilor sau presiunii reale poate duce la ignorarea problemelor ridicate.

Activismul online poate fi și el susceptibil la polarizare și manipulare. Algoritmurile de pe platformele sociale pot crea impresia de bule de informații, iar discuțiile pot deveni vehicule pentru propagandă sau dezinformare, slăbind astfel puterea reală a mesajelor și solicitărilor.

De asemenea, în activismul online adesea lipsește elementul de angajament continuu. Un „like” sau un „share” nu aduce întotdeauna schimbările dorite. Implicarea reală în transformarea socială necesită o dedicare pe termen lung, iar acest aspect poate fi subestimat în mediul online.

Așadar, activismul online pe Facebook și alte platforme sociale oferă un spațiu important pentru exprimarea opiniei și conștientizarea socială. Cu toate acestea, este esențial să recunoaștem limitările acestui tip de implicare și să ne întrebăm cum putem transforma discuțiile virtuale în acțiuni concrete.

Pentru a genera schimbări semnificative, este posibil să fie necesar să ne depășim confortul digital și să ne implicăm în mod activ și în spațiul public fizic prin pichetări, manifestări pașnice sau prezență în cadrul dezbaterilor publice sau ședințelor organizate la sediile instituțiilor, aducând astfel provocările sociale în atenția directă a autorităților și creând presiuni pentru transformare reală.