Stema actuală a municipiului Piatra-Neamț a fost aprobată prin HG 1432/2007.
Stema municipiului Piatra-Neamţ se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile tăiate rotunjit. În partea superioară, pe fond roşu, se află un turn de argint zidit, cu acoperiş ascuţit surmontat de o cruce. În vârful scutului, pe fond auriu, pe un teren stâncos, de argint, se află o capră neagră, orientată spre dreapta. (În heraldică, stema sau blazonul este analizat ca fiind purtat de posesorul lui, respectiv din spate. În consecinţă, latura privită din faţă la stânga este socotită, de fapt, la dreapta, iar cea privită din faţă la dreapta este la stânga). Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu şapte turnuri crenelate.
Culoarea roşie a primului câmp este o preluare directă a culorii folosite în heraldica românească modernă pentru zona Moldovei.
stema actuală a municipiului Piatra-Neamț
Turnul de argint surmontat de o cruce reprezintă turnul bisericii Sf. Ioan Botezătorul, ctitorită de Ştefan cel Mare, element distinctiv al oraşului Piatra-Neamţ.
Stânca semnifică numele localităţii – Piatra, iar capra neagră este un element prezent în sigiliul vechi al localităţii.
Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reşedinţă de judeţ.
se arată în anexa 2 a Hotărârii de Guvern din 2007
Heraldica este o știință auxiliară care are drept obiect stabilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea şi evoluţia stemelor unui stat, oraş, familie, corporaţie. Stema constituie ansamblul semnelor distinctive şi simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane, instituţie sau stat exprimând atributele sale.
Pentru interpretarea justă a izvoarelor, pentru redarea cât mai fidelă a adevărului, istoricul trebuie să poată citi şi interpreta elementele heraldice, trebuie, altfel spus, să posede tehnica descifrării stemelor sau blazoanelor, care constituie elementul fundamental al heraldicii. Heraldica, prin izvoarele sale speciale pe care le pune la îndemâna cercetătorilor, prin simbolistica sa, constituie un domeniu deosebit de important pentru cunoaşterea proceselor sociale, politice, culturale ale societăţii omneneşti, notează Adina Berciu-Drăghicescu în lucrarea sa Arhivistică și Documentaristică.
Elementele stemei municipiului Piatra-Neamț au ca element central Turnul de la Curtea Domnească a cărei primă atestare documentară apare într-un act emis în anul 1491 (secolul XV), când Ştefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău trei sate „care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra“. Un alt element central este Sf. Ioan Botezătorul care în forma actuală a stemei este „sintetizat” prin simbolul crucii. Despre capra neagră, aflăm că „este un element prezent în sigiliul vechi al localităţii.”
Sigiliu Piatra, sec. XVII, inscripție slavonă, sursa: Dan Cernovodeanu, Evoluția armeriilor Țărilor Române de la apariția lor și până în zilele noastre (sec. XIII-XX), Brăila, 2005
Am reușit să identificăm vechiul sigiliu al Pietrei într-o lucrare semnată de Dan Cernovodeanu care, pe lângă inscripțiile în slavonă, datate cu secolul XVII, arată un țap.
Sigiliul cu țapul de sine stătător ar fi fost păstrat până spre finalul secolului al XVIII-lea când alături de țap apare și Sfântul Ioan Botezătorul pe sigiliu.
„Îi aflăm pe locuitorii din Piatra, la mijlocul acelui veac XVIII, adunați în jurul fruntașilor din rândul cărora își aleg reprezentanții. Aceștia, șoltuzul și pârgarii, sunt păstrători ai sigiliului târgului, sigiliu care, în virtutea tradiției mai are reprezentat în câmp un țap și legenda – Pecetea târgului Piatra 7005/1497. Însă, din deceniul al șaptelea, acea reprezentare heraldică va lăsa locul alteia, dovedind și prin acest detaliu că viața urbană începe să traverseze o perioadă a schimbărilor.
Sigiliu cu Sf. Ioan Botezătorul, țapul și inscripție slavonă, amprentă a sigiliului semnalat de V. A. Urechia, sursa: Marius Constantin Chelcu, O scrisoare din Târgul Piatra de acum două veacuri: Contribuții la istoria orașului.
Astfel, un zapis de vânzare din 1776 și o mărturie hotarnică din anul următor poartă amprenta unui nou sigiliu, ce înfățișează în câmp imaginea Sfântului Ioan Botezătorul flancată la stânga de țapul preluat din vechiul sigiliu al orașului și legenda – Această pecete a Târgului Pietrii de la Ștefan Vodă 7021/1513. […].
Adoptarea în stema oraşului a imaginii sfântului al cărui hram îl prăznuia Biserica Domnească dovedește că orășenii aflaseră calea prin care își puteau motiva cererea de a li se respecta vechile drepturi. Subordonarea imaginii animalului din vechiul sigiliu al târgului de către cea a patronului Bisericii Domnești anticipează un fapt care se va petrece abia după două decenii, în 1797.
Atunci, Alexandru Callimah voievod va dărui orășenilor tot locul ce mai rămăsese al târgului Piatra, cu obligația din partea acestora de a purta de grijă Bisericii domnești cu hramul Nașterii Sfântului Proroc și Înaintemergător Ioan. Acest program mărturisit prin adoptarea unui nou sigiliu este o dovadă a existenței unei conștiințe proprii. […] După 1797 sigiliul avându-l reprezentat pe Sfântul Ioan a fost considerat tot sigiliul târgului, dar era păstrat la Biserica Domnească.”, arată Marius Constantin Chelcu în lucrarea O scrisoare din Târgul Piatra de acum două veacuri: Contribuții la istoria orașului.
Sf. Ioan Botezătorul, ca patron al orașului, a fost păstrat și pe stema din perioada interbelică, după Marea Unire de la 1918. Este un element central al stemei, țapul fiind inexistent.
“Forma definitivă a stemei oraşului aşezat pe malul stâng al Bistriţei era un scut de culoare roşie în care era reprezentat Sfântul Ioan Botezătorul, din aur, stând în picioare, spre stânga, nimbat şi înaripat, ţinând în mâna stângă o foaie de pergament aurit. Faţa mâinile şi picioarele acestuia erau de culoare naturală, iar scutul era timbrat cu o coroană murală de argint şi terminată pe cinci turnuri. Stema, aşa cum a rămas în documentele vremii şi în conştiinţa pietrenilor, a reprezentat hramul bisericii catedrale şi patronul oraşului”, explică prof. Gheorghe Radu, în lucrarea Pagini alese din istoria judeţului Neamţ.
După instaurarea comunismului, au fost desființate și interzise toate stemele în vigoare, până atunci, în România. Heraldiștii comuniști au elaborat noi steme pentru municipii, utilizând o formă specifică de scut, diferit de cel pentru județe. De asemenea, eșarfa aflată sub scut, cu numele municipiului înscris pe ea, era fie dreaptă fie curbată.
Perioada comunistă a eliminat complet simbolurile religioase din stema municipiului Piatra-Neamț. Se introduc pe stemă Turnul lui Ștefan, fără cruce, capul de bour, simboluri comuniste și industriale.
În decembrie 1989, s-a renunțat la stemele comuniste. După 1992, în România s-a revenit treptat la simbolurile din perioada interbelică. Totuși, variante nou elaborate prezintă câteodată elemente heraldice reprezentative instituite în perioada comunistă. Stemele actuale au același tip de scut (triunghiular curbat) și sunt timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. De această dată, numărul turnurilor înseamnă: comună (1), oraș (3), municipiu (5), municipiu reședință de județ (7).
Deși s-a încercat reintroducerea Sf. Ioan Botezătorul pe stemă, se pare că factorii decizionali din comisia de heraldică au agreat mai mult ideea de turn (introdus în perioada comunistă) și capră neagră (inițial țap, în sigiliul medieval).
*Notă: acesta nu este un studiu științific exhaustiv, ci o încercare de sintetizare a istoriei stemei municipiului care să conțină informații mai puțin cunoscute de locuitorii din Piatra-Neamț.
[2] Dan Cernovodeanu, Evoluția armeriilor Țărilor Române de la apariția lor și până în zilele noastre (sec. XIII-XX), Brăila, 2005
[3] Marius Constantin Chelcu, O scrisoare din Târgul Piatra de acum două veacuri: Contribuții la istoria orașului, 2010, Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, t. XLVII, 2010, p. 263–282, disponibilă online pe academia.edu
[4] Gheorghe Radu, Pagini alese din istoria judeţului Neamţ, lucrare citată în Ceahlăul
