Cărți poștale vechi: În trecut, bulevardul Republicii din Piatra-Neamț purta numele ministrului Emil Costinescu

Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” din Piatra-Neamț deține o colecție de cărți poștale digitalizate, din prima jumătate a secolului al XX-lea, care oferă o imagine asupra trecutului municipiului reședință de județ.

Cartea poștală prezentată mai sus* arată o vedere spre Bulevardul Emil Costinescu (actualul bulevard Republicii) și este datată cu anul 1940 în arhivele bibliotecii județene, deși după anumite surse (S. Găbureac) fotografia ar fi fost realizată în 1937 și ar purta semnătura maestrului fotograf Adolph Chevallier.

În imagine se văd părți din clădirea Teatrului Tineretului și din vechiul hotel Regal (în prezent nu mai există), iar în fundal clădirea Gării și Cernegura.

Redăm mai jos un text din arhiva publicației noastre, care evocă detalii din viața lui Emil Costinescu și influența pe care a avut-o asupra orașului de la poalele Pietricicăi, alături de Nicu Albu:

Emil Costinescu s-a născut în anul 1844, la Iaşi, în familia inginerului Alecu Costinescu. A copilărit la Târgu-Neamţ şi se va simţi legat de acest judeţ toată viaţa. Încă tânăr, a intrat în redacţia ziarului politic Românul, înfiinţat în 1857 de C.A. Rosetti, devenind în scurtă vreme prim redactor al publicaţiei.

Ulterior ajunge membru marcant al PNL şi câştigă primul mandat de deputat în 1876. Se retrage din ziaristică pentru a se dedica afacerilor şi devine specialistul partidului în chestiuni financiare.

Odată cu înfiinţarea Băncii Naţionale a României în 1880 îl găsim pe Emil Costinescu printre directorii acestei instituţii (alături de alţi fruntaşi liberali: Anton Carp, Pricopie Dumitrescu, Eugeniu Carada). În 1897 se retrage de la BNR şi fondează Banca Generală Română, al cărei director general va fi mult timp.

Ca deputat, Emil Costinescu a reprezentat interesele nemţenilor în Parlament, făcându-şi datoria în Cameră prin numeroase intervenţii. Între altele, a făcut un aspru rechizitoriu privind modul cum au fost cheltuiţi o mulţime de bani din fondurile Ministerului de Finanţe fără absolut nici un folos, ci numai din dorinţa de a se înlesni partizani scăpătaţi. A redus drastic toate sinecurile create în jurul acestor fonduri iar în plenul Camerei Deputaţilor a dezavuat politica financiară dusă de miniştrii respectivi şi a impus adevărate norme după care trebuie să se conducă administratorii banilor publici.

Ca ministru de finanţe în guvernele liberale (în mai multe rânduri 18 martie 1902-21 decembrie 1904; 12 martie 1907-26 decembrie 1908; 27 decembrie 1908-3 martie 1909; 4 martie 1909-28 decembrie 1910 şi 1913-1916), Emil Costinescu a susţinut cu fervoare crearea unei industrii naţionale, considerând că ţara noastră are nevoie de fabrici de tot felul care, prin activitatea lor, „să ne scutească pe viitor de importul ce îl facem de lucruri ce cu uşurinţă se pot fabrica la noi”.

Deputatul observa că: „exportăm o mare cantitate de material brut dincolo de hotare şi tot acelaşi material, niţel şlefuit, lustruit şi etichetat îl importăm cu preţ înzecit mai mare de cum l-am dat noi. Suntem, cu alte cuvinte, tributari străinătăţii, plătim milioane în afară, pe câtă vreme cu acele sume considerabile de bani puteam împlini în ţară o sumă de nevoi”.

Emil Costinescu a fost promotorul ridicării de stabilimente industriale, care să ţină piept concurenţei străine. Ca finanţist, el a reuşit să impună o ordine evidentă în mânuirea banului public, iar ca ministru s-a vădit a fi un bun cunoscător al situaţiei noastre economice şi financiare, elaborând tariful vamal (atunci în vigoare), de exemplu.

În calitate de deputat liberal de Neamţ, Emil Costinescu şi-a arătat mereu preţuirea pentru prefectul Nicu N. Albu, dar şi pentru întreg electoratul din zonă. Din poziţia de ministru de finanţe, a sprijinit modernizarea oraşului Piatra-Neamţ şi a judeţului (continuarea căii ferate de la Gara Veche, construcţia gării noi ş.a.). Emil Costinescu a murit în iunie 1921 la Bucureşti.

Nemţenii nu l-au uitat şi prin grija autorităţilor locale, i-au ridicat un bust în faţa fostei prefecturi (actualul Muzeu de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ) dezvelit în cadrul ceremoniei din 30 septembrie 1923, în prezenţa premierului Ionel Brătianu, a lui I.G. Duca, dar şi a fiului său, dr. I.E. Costinescu.

Tot atunci, Primăria oraşului Piatra-Neamţ a conferit străzii care leagă centrul de gara nouă denumirea de Bulevardul Emil Costinescu (astăzi Bulevardul Republicii).

Dan MIHĂILESCU

Statuia lui Emil Costinescu a dispărut din peisajul urban, la fel și numele străzii.

În schimb, există în Piatra-Neamț, în cartierul Precista, strada Doctor Emil Costinescu (fiul lui Emil Costinescu). De numele dr. Ioan Emil Costinescu se leagă data de 14 octombrie 1935, când a inaugurat, în calitate de ministru al Sănătății, Spitalul (vechi) din Piatra-Neamț. În timpul regimului comunist, în 1949, dr. I.E. Costinescu a fost arestat și condamnat la închisoare și a murit în 1951 în închisoarea Sighet (după alte surse Văcărești), cu puțin înainte de a împlini 80 ani.

*FOTO: “Piatra-Neamţ – Bulevardul Em. Costinescu,” Contribuția românească la Biblioteca Digitală Europeana prin proiectul LoCloud, accesat 17 august 2023, http://omeka.bjc.ro/omeka/items/show/569

Spitalul din Piatra Neamţ

EMIL COSTINESCU, MINISTRU ŞI DEPUTAT DE NEAMŢ