Cărți poștale vechi: Apele minerale vindecătoare de pe Cozla [Din cercetările dr. Predescu, dr. Apostolide și chimistului Petru Poni]
Din colecția de cărți poștale vechi a Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț remarcăm câteva care prezintă fostele izvoare de ape minerale terapeutice de pe Cozla. Descoperite la sfârșitul secolului al XIX-lea, din păcate, pe fondul alunecărilor de teren și exploatării, izvoarele s-au colmatat și în prezent nu mai pot fi utilizate. Datorită acestora, în 1889 orașul Piatra-Neamț a fost recunoscut ca stațiune balneară, atrăgând mii de turiști. Valoarea apelor minerale de pe Cozla au fost apreciate şi cu ocazia expoziţiei universale de la Paris, din anul 1900, când s-a obţinut o medalie de bronz.
În Memoriul [1] redactat de doctorii D. Apostolide și Șt. Predescu în anul 1883 se descriu pe larg proprietățile curative ale apelor minerale descoperite pe Cozla, în Piatra-Neamț. Informațiile despre proprietățile fizice și chimice ale apelor sunt bazate pe analiza făcută de chimistul Petru Poni.
În introducerea lucrării, cei doi autori descriu cum au fost descoperite apele minerale de pe Cozla:
„Într-o zi de primăvară a anului trecut 1882, era prin luna lui martie, întâmplarea, sau mai bine-zis ocupațiunea de medic de oraș, aruncă pe dr. Predescu în suburbia (mahalaua) bordeilor care este situată la poapepe capătului nord-ostic a dealului Cozla. În parcursul seu prin această suburbie, Doctorul se opri la casa d-lui inginer Ravici la care fusese chemat pentru o consultațiune. Dl inginer profită de ocasiune și presentă doctorului Predescu o probă mică de un fel de depozit care îl strinsese de pe coasta dealului Cozla. Domnul Doctor observând și gustând din acel depozit a văzut că este compus dintr-un conglomerat de mici cristale albe lucii, amestecate cu pământ și de un gust amar și serat.
Doctorul Predescu îndată și-a zis, acesta trebue se fie un depozit mineral-salin care constitue diferitele pături a acelei bucăți de deal, și probabil că tot în acea regiune trebue se existe și vreun isvor. La câteva zile după aceia întrerinzând o escursiune pe coasta dealului Cozla găsi la fundul grădinei d-lui I. Vasiliu un bassin mic plin cu apă pe care gustând-o a văzut că e sarată și amară; voind a ști de unde provine această aglomerațiune de apă, îi servi de conducător un mic pârăoaș care dădea în acest basin pe care urmărindu-l până la estremitatea opussă, dădu la o înălțime de 30 de metri de la poalele dealului într-o râpă de niște mici isvoare, în număr de 5, cari toate întrunindu-se formau micul părăoaș de scurgere descris mai sus, prin care apa acestor 5 isvoare curgea în vale în basinul din grădina lui Vasiliu.
Gustând apa celor 5 isvoare constată că este același gust cu apa din basinul găsit în vale și cu depositul solid salin.”
După această descoperire, dr. Predescu a făcut o analiză calitativă cu ajutorul farmacistului Camner Junior, iar pentru a se convinge de proprietățile curative ale apelor minerale „începu a face experiență asupra sa însuși și cu alte persoane. Experiențele fură apoi începute și de alți medici din localitate.”
În scurt timp, vestea s-a dus în tot orașul așa că din ce în ce mai mulți oameni au început să guste din aceste ape minerale, dându-și întâlnire pe Cozla, la locul de izvorâre. Având în vedere aceste descoperiri, primarul de atunci, Teodor Dornescu, a convocat „consiliul comunal local” cu scopul de a „se adresa oficial consiliului de Hygienă și salubritate publică al județului” pentru a cere un aviz de exploatare.
Acest consiliu de sănătate i-a convocat ulterior pe doctorii Apostolide și Predescu, farmacistul Camner Senior și inginerul I. Ravici pentru a stabili lucrările preliminarii privitoare la izolarea surselor de apă, la constatarea compoziției chimice și la efectul lor din punct de vedere terapeutic.
Drept urmare, cunoscutul chimist din Iași Petru Poni s-a oferit să facă analiza apelor chiar la fața locului, „fără a pretinde vreo indemnisație pecuniară”, lucru care s-a și întâmplat în septembrie 1882.
După o muncă de câteva zile, s-a constatat că într-adevăr aceste ape conțineau elemente terapeutice: sulfat de magneziu, clorură de natriu etc. Petru Poni a luat mai multe probe de apă la Iași pentru a continua analiza în laboratorul său. După un studiu de 6 luni, chimistul Poni publică rezultatul cercetărilor în broșura intitulată „Analisa apelor minerale de la Piatră”.
Pentru acuratețe, cele 5 izvoare au fost numerotate individual cu cifre de la 1 la 5.
Izvorul nr. 1 – apă limpede, incoloră, inodoră, cu gust sărat și puțin amar.
Izvorul nr. 3 – apă limpede, incoloră, inodoră, cu gust foarte sărat și ușor amar.
Izvorul nr. 4 – apă limpede, incoloră, inodoră, cu gust curat amar.
Apa izvorului 2 s-a constatat că are cam aceeași compoziție cu cea a izvorului 3, iar apa izvorului 5 aceeași compoziției cu cea a numărului 4.
Aceste ape minerale aveau un rol terapeutic la nivel digestiv, intestinal, în boli de ficat, splină, greață, indigestie, icter, colică biliară, boli venoase, efect constatat în urma unor cercetări derulate timp de un an: „introduse în organism, ele activează funcțiunile membranelor mucoase care tapisează trajectul dijestiv și anexele sale, escită activitatea intestinală, măresc pofta de mâncare, facilitează circulațiunea, într-un cuvânt favorizează și înlesnesc procesul asimilațiunei.”
Izvoarele minerale de pe Cozla erau un prilej de a stimula turismul balnear în acea perioadă, fiind puse la dispoziție spații de cazare, restaurante și zone de divertisment pentru cei veniți la cure.
„Timpul cel mai favorabil pentru a vizita Piatra și a face cura cu apele minerale de Cozla este luna lui Iuniu, Iuliu și August. Cu toate acestea poate cineva se facă cura și în luna lui Septembrie, deoarece începutul toamnei de regulă e foarte plăcut și statornic.”, mai arătau doctorii Apostolide și Predescu în memoriul lor bazat pe cercetările lui Petru Poni.
S-au verbalizat în ultimii ani câteva tentative de valorificare a acestor izvoare de pe Cozla printr-o posibilă revitalizare a turismului balnear la Piatra-Neamț, însă… în absența unor oameni de talia medicilor, chimiștilor și edililor din secolul al XIX-lea e greu de crezut că se va face ceva prea curând și acest lucru doar dacă izvoarele mai există și pot fi amenajate pentru exploatare.
[1]Dr. D. Apostolide, Dr. Șt. Predescu, Apele Minerale de Cozla din orașul Piatra Districtul Neamțu, Piatra, Imprimeria Județiului Neamțiu, 1883
Vă recomandăm să citiți și:
