Sprijinul internațional și AI pot decide alegerile prezidențiale din 2024

Alegerile prezidențiale din România din 2024 pot marca un punct de cotitură în istoria electorală a țării, nu doar din perspectiva candidaților implicați, ci și datorită influenței crescute a tehnologiilor moderne în campaniile electorale. Un exemplu elocvent este Mircea Geoană, un candidat care nu doar că beneficiază de o vastă experiență internațională, dar care ar putea avea acces la resurse externe ce depășesc cadrul național obișnuit.

În lumea contemporană, politica nu mai poate fi separată de tehnologie. Marile companii de tehnologie precum Google, Facebook, și noile instrumente AI au devenit jucători-cheie în modelarea discursului electoral. Aceste platforme, prin volumul imens de date pe care îl gestionează, pot oferi o înțelegere fără precedent asupra comportamentului alegătorilor. Dacă Mircea Geoană beneficiază de sprijin din partea unor entități internaționale, fie oficiale, fie neoficiale, acest sprijin ar putea include acces la aceste date, permițând campaniei sale să utilizeze metode avansate de profilare a electoratului.

Profilarea alegătorilor nu este doar o teorie abstractă. În practică, aceasta implică utilizarea datelor colectate de pe rețelele sociale pentru a înțelege preferințele, valorile și temerile cetățenilor. Pe baza acestor informații, mesajele politice pot fi personalizate și adaptate fiecărei categorii de alegători, sporind astfel probabilitatea de a influența votul. Tehnologia permite transmiterea de mesaje targetate extrem de precis, în timp real, direct în feed-urile și reclamele online ale alegătorilor, influențându-le deciziile fără ca aceștia să realizeze în mod conștient.

Restul competitorilor din România sunt, într-o mare măsură, dezavantajați în fața acestor noi realități tehnologice. Partide tradiționale, precum PSD și PNL, s-ar putea să nu înțeleagă pe deplin puterea acestor tehnologii sau să nu aibă acces la resursele necesare pentru a le folosi eficient. Acești competitori se bazează în continuare pe metode tradiționale de campanie: mitinguri, afișe, flyere și interacțiuni directe. Deși acestea au un rol important în anumite segmente ale populației, ele nu pot concura cu precizia și impactul unei campanii digitale de mare anvergură.

În acest context, tehnologia poate fi decisivă. În alegerile recente din diverse țări, de la Statele Unite la Regatul Unit, folosirea inteligentă a datelor colectate de pe rețelele sociale a înclinat balanța electorală. Un exemplu celebru este campania lui Donald Trump din 2016, care a folosit masiv Facebook și analiza de date pentru a-și atinge audiența țintă. Dacă Mircea Geoană și echipa sa beneficiază de sprijin internațional și acces la aceste tehnologii, ar putea replica cu succes un asemenea model în România.

Astfel, în timp ce alți candidați s-ar putea să continue să comunice prin metode convenționale, Geoană ar putea să aducă în joc resurse care să îl pună cu câțiva pași înaintea competiției. Într-o lume unde datele sunt noua monedă de schimb și unde AI devine un instrument din ce în ce mai puternic în marketingul electoral, aceia care nu se adaptează riscă să fie lăsați în urmă. Această dinamică ridică întrebări serioase despre viitorul alegerilor în România și despre capacitatea actorilor politici locali de a concura în mod real într-un peisaj electoral tot mai globalizat și dominat de tehnologie.

I.R.