Romsilva a publicat astăzi, 21 mai, o filmare cu Viorel, primul râs transferat în Germania pentru refacerea genetică a acestei specii. Potrivit reprezentanților Romsilva, în cadrul acestui proiect, 10 exemplare de râs de pe fondurile cinegetice gestionate de Direcțiile Silvice Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea vor fi capturate și transferate în Germania până în anul 2027, în vederea creării unui nucleu în Pădurea Thuringiană, care va contribui la refacerea genetică a întregii populații de râși existentă în prezent, în trei nuclee izolate și foarte reduse numeric.

După o perioadă de carantină de 30 de zile, râșii capturați din România sunt transferați în Turingia de către un personal instruit, într-o cușcă de transport corespunzătoare și cu un vehicul omologat pentru transportul pe distanțe lungi. În Turingia, aceștia sunt inițial ținuți într-o incintă în mijlocul Pădurii Turingiene. Aici se vor obișnui treptat cu noul lor mediu. După aproximativ patru săptămâni, ușa incintei este deschisă și râșii sunt eliberați în sălbăticie.

Viorel a fost eliberat în Pădurea Thuringiană pe 15 mai, împreună cu o femelă, Frieda, din satul de pisici sălbatice Hütscheroda, născută în captivitate în Germania. Potrivit specialiștilor implicați în acest proiect, râșii care urmează să fie eliberați în sălbăticie cresc în incinte unde intră în contact cu oamenii cât se poate de rar. Zgomotul și contactul vizual sunt evitate. Animalele sunt hrănite cu vânat, pe care apoi îl pot vâna în sălbăticie. Mai mult, instinctul de vânătoare al râșilor este ancorat genetic, așa că animalele stăpânesc vânatul încă de la naștere și nu trebuie să învețe acest lucru ulterior.

Ambii râși eliberați, Viorel și Frieda, sunt echipați cu guler GPS pentru a urmări mișcările lor și pentru a asigura că se adaptează bine la noul lor habitat. Din imaginile prezentate, aceste gulere par a fi destul de mari și nu este explicat clar în ce măsură acestea pot afecta activitatea animalelor sălbatice în libertate, mai ales la feline, însă cel puțin până la această oră aceste gulere rămân o metodă acceptată internațional, care își dovedește eficiența în monitorizarea animalelor pentru a se putea interveni rapid la nevoie.

În Germania, râșii sunt o specie protejată de Legea Federală pentru Conservarea Naturii. De asemenea, mai există și Legea privind Vânătoarea care nu permite vânarea acestora în nicio circumstanță.

Eleodor Olavi Nițescu, directorul general adjunct al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, și Leonaș Dinu, inginer în cadrul regiei și responsabilul de Proiectul “Lynx Thuringia“ au participat miercuri, 15 mai, la invitația BUND Germania, WWF Germania și a lui Bernhard Stengele, Ministrul Mediului și Agriculturii Landului Thuringia, la eliberarea în Pădurea Thuringiană a primului râs capturat în România pe fondurile cinegetice gestionate de Romsilva.

Râsul eliberat a fost numit Viorel, care apare la finalul filmului, și împreună cu el a fost eliberat și un exemplar de râs femelă numită Frieda, care apare în prima parte a filmării, născută în captivitate în Germania.

La evenimentul de mare interes pentru biodiversitatea din Europa au mai participat, alături de Ministrul Mediului din Thuringia, alte persoane din cadrul Ministerului Mediului și Agriculturii, precum și dr. Volker Gebhart, membru al Consiliului de Administrație al Thuringen Forst, dr. Katrin Vogel, directoarea Parcului Natural Hainich și a Centrului pentru Pisici Sălbatice Hutscheroda, dr. Markus Port, coordonator al proiectului din partea BUND și al Universității din Gottingen, dr. Max Boxleitner, expert în râși din partea WWF Germania, Frank Herrmann, directorul general al asociațiilor fondurilor de vânătoare din Thuringia, și Ludwig Gunstheimer, președintele asociațiilor fondurilor de vânătoare din Thuringia.

a transmis Romsilva

Despre Proiect

Perioadă: 2023 – 2027
Buget: 3 milioane de euro
Teritorii: Germania – 2.200 km², România – aproximativ 2.800 km²

De ce este necesar proiectul?
Pentru a oferi râșilor din Pădurea Turingiană un viitor pe termen lung, proiectul Lynx Turingia intenționează să stabilească activ până la 20 de lincși în Pădurea Turingiană între anii 2024 și 2027. Astfel, se dorește să se ofere un impuls masculilor ocazional migratori pentru a rămâne și, pe termen lung, să se creeze un nucleu populațional mare și stabil între zonele de apariție din Harz și Pădurea Bavară. Populația de lincși din centrul Germaniei conectată ar trebui să devină parte a unei metapopulații europene.

Unde trăiesc lincșii în Germania?
De la anii 1970, au existat proiecte în multe țări europene pentru reintroducerea râsului eurasiatic (Lynx lynx). Multe dintre aceste proiecte au reușit să readucă cea mai mare felină prădătoare a Europei înapoi în pădurile Europei Centrale. Datorită proiectelor de reintroducere, în prezent există trei populații de lincși în Germania, care însă sunt departe una de alta: în Pădurea Bavară, în Harz și în Pădurea Palatinatului.

De ce este dificilă răspândirea naturală?
Deși în prezent Pădurea Turingiană este atinsă de masculi itineranți, o populație poate apărea doar acolo unde există și femele și, prin urmare, reproducere. Totuși, tinerele femele de râs își stabilesc teritoriile de obicei doar în contact direct cu teritoriile congenerilor lor, astfel încât răspândirea are loc foarte încet și suprafețele mari fără pădure reprezintă obstacole serioase.

Mai multe detalii pe https://luchs-thueringen.de/ro

credit video: WWF Germania