„Păzește-ți inima mai mult decât orice” – 29 Septembrie, Ziua Mondială a INIMII

„Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vietii!” (Proverb)

29 septembrie este ziua dedicată inimilor noastre. Federația Mondială a Inimii (World Heart Federation) a ales această zi pentru a atrage atenția asupra riscului pe care îl reprezintă bolile cardiovasculare și asupra modului în care ne putem feri de ele. Trebuie să fie o zi veselă pentru că, se știe, bucuria e pe placul inimii. Motorul cardiac al corpului nostru nu are cerințe exagerate, întreținerea lui costă puțin și e la îndemâna oricui.

Lideri din lumea întreagă și-au propus să reducă decesele provocate de boli non-transmisibile cu 25%, până în anul 2025, bolile cardio-vasculare reprezentând una din principalele cauze de deces din lume, făcând anual peste 17,5 millioane de victime.

În spatele acestor cifre nu foarte încurajatoare, se vede, însă, o rază de speranță. Partea plină a paharului (de apă, vinul rămâne doar un tratament de inimă albastră) este faptul că, prin educație și adoptarea unui stil de viață echilibrat, riscurile bolilor cardiace pot fi diminuate foarte mult. Să stingi țigara, să bei un pahar mai puțin, să te miști mai mult, să mănânci mai sănătos. Nu sunt medicamente, sunt ieftine (de fapt, chiar te ajută să economisești) și sunt accesibile fiecăruia. Sunt pașii pe care îi putem urma pentru a ajunge la bal, nu la spital.

Inima muncește non-stop toată viața. Oferă-i respectul de care are nevoie în fiecare zi cu câteva obiceiuri simple a căror combinație unică de „ingrediente” satisface nevoile zilnice ale fiecărei inimi. Dacă i-am da ascultare, inima ne-ar spune exact ce vrea de la noi:

• 30 de minute de mișcare pe zi pot preveni infarctul și accidentul vascular cerebral. Include sportul în rutina ta zilnică: urcă pe scări în loc să iei liftul, mergi pe jos ori de câte ori ai ocazia, înlocuiește mașina cu bicicleta. Activitatea fizică e o modalitate grozavă de eliberare a stresului și de control al greutății, ambele fiind riscuri majore în apariția bolilor cardio-vasculare;
• Renunță la fumat și evită mediile în care sunt fumători; dacă renunți la fumat, într-un an riscul de a face o boală coronariană se reduce la jumătate, iar, după o perioadă va scădea la fel ca la un nefumător. Fumatul pasiv este la fel de dăunător, așa că nu sta în preajma celor care nu au reușit încă să renunțe;
• Mănâncă multe fructe și legume proaspete, diverse cereale integrale, carne albă, pește, leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte soia) și mâncăruri sărace în grăsimi saturate; fugi de alimente procesate, evită, pe cât posibil, alcoolul și bea cât mai multă apă;
• Ai grijă cu greutatea și redu aportul de sare, astfel încât să îți ții sub control tensiunea arterială și să reduci riscul de infarct sau accident vascular cerebral; o modalitate bună de a-ți verifica greutatea este indicele de masă corporală, care măsoară nivelul de grăsime al unei persoane, în funcție de înălțime și greutate. Formula de calcul e simplă: greutatea (exprimată în kg) împărțită la înălțimea (în metri) la pătrat. Un exemplu de calcul pentru o persoană care are 1,73 m înălțime și 60 de kg: 1,73 X 1,73 = 2,99; 60 : 2,99 = 20,06 indicele de masă corporală. În cazul valorilor mai mici de 18, 5, este vorba despre persoane subponderale, intre 18,5 si 24,9, se consideră că se situează persoanele cu o greutate normală, iar la valori mai mari de 25, se inscriu persoanele cu probleme de greutate;
• Verifică-ți regulat tensiunea, nivelul colesterolului și al glicemiei; toate aceste investigații îți pot oferi indicii despre eventualitatea unor riscuri cardio-vasculare, dacă valorile analizelor sunt altele decât cele normale.