Fără patimă: Florin Cîțu, de la palmă la cazma

Pedeapsă adevărată pe capul nostru – nu trece zi dată de Bunul Dumnezeu să nu ne scoată din sărite personajul însărcinat cu presupusa instalare a unui nou Cabinet. Desemnarea lui Cîțu am descris-o la sfârșitul lui februarie ca pe o palmă. Unii n-au înțeles, mulți s-au făcut că nu identifică pe destinatarul principal al finalului comentariului de atunci: O palmă te trezește din somn, din leșin, din beție, dintr-o rătăcire. Din prostie, nu s-au semnalat cazuri. Era însuși Cîțu, doar el decretase că Învățământul și Sănătatea nu reprezintă priorități naționale.

Vânzoleala iscată, joi, de contrele pe Procedura de deficit bugetar excesiv e de toată jalea. Dinspre PSD e acuzat violent că a mințit când a anunțat că a transmis Comisiei Europene Planul de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada 2020 – 2022. Ca dovadă, e prezentat un document atribuit comunicatorilor Comisiei. În replică, el zice că planul e trimis și agreat din decembrie 2019. Își susține afirmația cu niște cifre referitoare la reducerea deficitului: 3,6% din PIB în 2020, 3,4% în 2021, 2,8% în 2022. Mai spune că fără o confirmare din partea CE, România trebuia să reducă deficitul sub 3% în 2021.

Ceva nu se potrivește. La fel ca în diversiunea cu creditul cu dobândă negativă, de parcă s-au inventat bănci de binefacere. Cîțu se referă la decembrie, dar Raportul Comisiei despre procedura declanșată e din 14 februarie 2020!!! Logic, obervațiile și deciziile sunt ulterioare, nu anterioare. Fără să știi cine știe ce legat de finanțe, fără mare pricepere la engleză pentru a parcurge cele 11 pagini ale Raportului, e ușor de priceput ce scrie în pagina 2. Conform prognozei Comisiei din iarna lui 2020, deficitul guvernamental general e la alte cote. Urmează a crește la 4,9% în 2020 și 6,9% în 2021. Documentul, în ansamblu, este o radiografie dură a realității românești. Numai explicarea impactului creșterii pensiilor, de exemplu, dă fiori de-și vine să fugărești din viața publică pe toți mincinoșii naționali fruntași. Pe vechea lege, cheltuiala cu pensiile era estimată la 7,2% din PIB în 2022. Cu noua lege, urcă la 12,1%. Referința e anul 2018, cu cheltuieli de 7,4%, respectiv 7,5% din PIB. De unde scot banii? Da’ să fie convingători și să observe ceva interesant. Marea majoritate a demolatorilor independenți preocupați de Cîțu e moștenită de la Orlandinho Teodorovici.  

Dacă PNL se încăpățânează să joace în ritmul lui, nouă ne rămâne resemnarea. Plus o constatare dramatică. Individul se transformă în cazma. Că sapă groapa partidului considerat izbăvitor de PSD, e dezamăgitor. Însă se naște o oarece problemă de siguranță națională, anume groapa noastră.

Viorel COSMA

Foto: Facebook/ Florin Cîțu