EMITENT: PARLAMENTUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011

Data intrarii in vigoare : 30/04/2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ART. I

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 1. – (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii.”

2. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 16. – (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2) Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.”

3. La articolul 17 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;”.

4. La articolul 17 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:

“d^1) criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;”.

5. La articolul 17, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (2) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariţiei modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege.”

6. La articolul 25 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Cuantumul prestaţiilor suplimentare în bani sau modalităţile prestaţiilor suplimentare în natură sunt specificate în contractul individual de muncă.”

7. La articolul 27, alineatul (3) se abrogă.

8. La articolul 29, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză.”

9. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 31. – (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.

(3) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.

(4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

(5) Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverinţă, care este vizată de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul.

(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevăzut la alin. (5) se reglementează prin lege specială.”

10. La articolul 32, alineatul (3) se abrogă.

11. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 33. – Perioada în care se pot face angajări succesive de probă ale mai multor persoane pentru acelaşi post este de maximum 12 luni.”

12. La articolul 34, alineatele (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează şi se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă.

…………………………………………………………………

(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.”

13. La articolul 35, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 35. – (1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.”

14. La articolul 35, alineatul (3) se abrogă.

15. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 36. – Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă, eliberată/eliberat potrivit legii.”

16. La articolul 39 alineatul (1), după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins:

“n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.”

17. La articolul 39 alineatul (2), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

“g) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.”

18. La articolul 40 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;”.

19. La articolul 40 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

“f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.”

20. La articolul 44, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 44. – (1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia.”

21. La articolul 49, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

“(5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.

(6) În cazul suspendării contractului individual de muncă, se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepţia situaţiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.”

22. La articolul 50, litera d) se abrogă.

23. La articolul 50, după litera h) se introduce o nouă literă, litera h^1), cu următorul cuprins:

“h^1) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu şi-a reînnoit avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept;”.

24. La articolul 52 alineatul (1), litera b) se abrogă.

25. La articolul 52 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“d) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;”.

26. La articolul 52 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

“f) pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.”

27. La articolul 52, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), dacă se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea anterioară şi i se plăteşte, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.”

28. La articolul 52, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.”

29. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 53. – (1) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).

(2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.”

30. La articolul 56 alineatul (1), literele a), b) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii;

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică;

………………………………………………………………..

d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare;”.

31. La articolul 60, alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei;”.

32. La articolul 60 alineatul (1), litera g) se abrogă.

33. La articolul 60, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.”

34. La articolul 63, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul intern.”

35. La articolul 69, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

“(2^1) Criteriile prevăzute la alin. (2) lit. d) se aplică pentru departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanţă.”

36. La articolul 71^1, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(6) Inspectoratul teritorial de muncă are obligaţia de a informa în termen de 3 zile lucrătoare angajatorul şi sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, asupra reducerii sau prelungirii perioadei prevăzute la alin. (1), precum şi cu privire la motivele care au stat la baza acestei decizii.”

37. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 72. – (1) În termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă.

(2) În situaţia în care în perioada prevăzută la alin. (1) se reiau aceleaşi activităţi, angajatorul va transmite salariaţilor care au fost concediaţi de pe posturile a căror activitate este reluată în aceleaşi condiţii de competenţă profesională o comunicare scrisă, prin care sunt informaţi asupra reluării activităţii.

(3) Salariaţii au la dispoziţie un termen de maximum 5 zile calendaristice de la data comunicării angajatorului, prevăzută la alin. (2), pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit.

(4) În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi potrivit alin. (2) nu îşi manifestă în scris consimţământul în termenul prevăzut la alin. (3) sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante.

(5) Prevederile art. 68-71^2 nu se aplică salariaţilor din instituţiile publice şi autorităţile publice.

(6) Prevederile art. 68-71^2 nu se aplică în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, cu excepţia cazurilor în care aceste concedieri au loc înainte de data expirării acestor contracte.”

38. La articolul 73, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 73. – (1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.”

39. La articolul 78, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situaţia anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.”

40. La articolul 79, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.

…………………………………………………………………

(4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.”

41. La articolul 80, alineatele (3)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(3) Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit, în condiţiile prevăzute la art. 81, şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări.

(4) Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată.

(5) Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.”

42. La articolul 81, literele b) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“b) creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului;

…………………………………………………………………

e) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.”

43. La articolul 82, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 82. – (1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.”

44. Articolul 84 se abrogă.

45. La articolul 86, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Atunci când nu există un salariat cu contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată comparabil în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.”

46. Articolul 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 87. – (1) Munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă.

(2) Salariatul temporar este persoana care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară, în vederea punerii sale la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă.

(3) Agentul de muncă temporară este persoana juridică, autorizată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia. Condiţiile de funcţionare a agentului de muncă temporară, precum şi procedura de autorizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) Utilizatorul este persoana fizică sau juridică pentru care şi sub supravegherea şi conducerea căreia munceşte temporar un salariat temporar pus la dispoziţie de agentul de muncă temporară.

(5) Misiunea de muncă temporară înseamnă acea perioadă în care salariatul temporar este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar.”

47. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 88. – Un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, cu excepţia cazului prevăzut la art. 92.”

48. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 89. – (1) Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni.

(2) Durata misiunii de muncă temporară poate fi prelungită pe perioade succesive care, adăugate la durata iniţială a misiunii, nu poate conduce la depăşirea unei perioade de 36 de luni.

(3) Condiţiile în care durata unei misiuni de muncă temporară poate fi prelungită sunt prevăzute în contractul de muncă temporară sau pot face obiectul unui act adiţional la acest contract.”

49. La articolul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Contractul de punere la dispoziţie trebuie să cuprindă:

a) durata misiunii;

b) caracteristicile specifice postului, în special calificarea necesară, locul executării misiunii şi programul de lucru;

c) condiţiile concrete de muncă;

d) echipamentele individuale de protecţie şi de muncă pe care salariatul temporar trebuie să le utilizeze;

e) orice alte servicii şi facilităţi în favoarea salariatului temporar;

f) valoarea comisionului de care beneficiază agentul de muncă temporară, precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul;

g) condiţiile în care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispoziţie de un agent de muncă temporară.”

50. Articolul 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 93. – (1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, pe durata unei misiuni.

(2) În contractul de muncă temporară se precizează, în afara elementelor prevăzute la art. 17 şi art. 18 alin. (1), condiţiile în care urmează să se desfăşoare misiunea, durata misiunii, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi cuantumul şi modalităţile remuneraţiei salariatului temporar.”

51. La articolul 94, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Agentul de muncă temporară poate încheia cu salariatul temporar un contract de muncă pe durată nedeterminată, situaţie în care în perioada dintre două misiuni salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară.

(3) Pentru fiecare nouă misiune între părţi se încheie un contract de muncă temporară, în care vor fi precizate toate elementele prevăzute la art. 93 alin. (2).

(4) Contractul de muncă temporară încetează la terminarea misiunii pentru care a fost încheiat sau dacă utilizatorul renunţă la serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în condiţiile contractului de punere la dispoziţie.”

52. La articolul 95, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.”

53. La articolul 95, alineatul (3) se abrogă.

54. Articolul 96 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 96. – Prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă pentru realizarea misiunii, a cărei durată nu poate fi mai mare de:

a) două zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mică sau egală cu o lună;

b) 5 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 luni;

c) 15 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni;

d) 20 de zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mare de 6 luni;

e) 30 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului de muncă temporară mai mare de 6 luni.”

55. La articolul 98, alineatul (3) se abrogă.

56. Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 100. – Cu excepţia dispoziţiilor speciale contrare, prevăzute în prezentul capitol, dispoziţiile legale, prevederile regulamentelor interne, precum şi cele ale contractelor colective de muncă aplicabile salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la utilizator se aplică în egală măsură şi salariaţilor temporari pe durata misiunii la acesta.”

57. După articolul 100 se introduce un nou articol, articolul 100^1, cu următorul cuprins:

“Art. 100^1. – Agenţii de muncă temporară nu percep nicio taxă salariaţilor temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de către utilizator sau pentru încheierea unui contract de muncă temporară.”

58. La articolul 101^1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Atunci când nu există un salariat comparabil în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.”

59. La articolul 107, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Prin contractele colective de muncă şi/sau prin contractele individuale de muncă se pot stabili şi alte condiţii specifice privind munca la domiciliu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.”

60. Articolul 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 111. – (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

(2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

(3) Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.

(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în niciun caz să nu depăşească 12 luni.

(5) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2)-(4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.

(6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.”

61. La articolul 115, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 115. – (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.”

62. Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 119. – (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

(2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

(3) În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.”

63. La articolul 122, alineatul (2^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2^1) Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.”

64. La articolul 122, după alineatul (2^1) se introduce un nou alineat, alineatul (2^2), cu următorul cuprins:

“(2^2) În situaţia prevăzută la alin. (2^1), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.”

65. Articolul 123 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 123. – Salariaţii de noapte beneficiază:

a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;

b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.”

66. Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 129. – Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator după consultarea sindicatului reprezentativ ori, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.”

67. La articolul 140, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.”

68. La articolul 142 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariaţi prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi va fi de cel puţin 3 zile lucrătoare.”

69. La articolul 143, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(5) În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.”

70. La articolul 150, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii.”

71. Articolul 157 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 157. – (1) Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariat.

(3) Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative.”

72. La articolul 161, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar.”

73. Articolul 194 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 194. – (1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.

(2) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de toate drepturile salariale deţinute.

(3) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin. (1), salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.”

74. La articolul 195, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 195. – (1) Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională, în condiţiile art. 194 alin. (1), nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă pentru o perioadă stabilită prin act adiţional.”

75. Articolul 215 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 215. – (1) Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional.

(2) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social se stabilesc prin lege specială.”

76. Articolul 217 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 217. – (1) Sindicatele, federaţiile şi confederaţiile sindicale, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite de către salariaţi pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale, precum şi al apărării drepturilor individuale şi colective ale acestora prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu, precum şi în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

(2) Constituirea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor se reglementează prin lege.”

77. Articolul 222 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 222. – La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de muncă, în condiţiile legii.”

78. La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate.”

79. La articolul 224, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 224. – (1) La angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi la care nu sunt constituite organizaţii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariaţilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop.”

80. La articolul 225, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 225. – (1) Pot fi aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor salariaţii care au capacitate deplină de exerciţiu.”

81. La articolul 225, alineatul (2) se abrogă.

82. La articolul 226, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

“e) să negocieze contractul colectiv de muncă, în condiţiile legii.”

83. Articolul 228 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 228. – Numărul de ore în cadrul programului normal de lucru pentru reprezentanţii salariaţilor destinat în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin negociere directă cu conducerea unităţii.”

84. Articolul 229 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 229. – Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii salariaţilor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţi.”

85. Articolul 230 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 230. – (1) Patronatele, denumite şi organizaţii de angajatori, constituite în condiţiile legii, sunt organizaţii ale angajatorilor, autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial.

(2) Angajatorii se pot asocia în federaţii şi/sau confederaţii ori alte structuri asociative, conform legii.”

86. Articolele 231-234 se abrogă.

87. Articolul 235 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 235. – Constituirea, organizarea şi funcţionarea patronatelor, precum şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor acestora sunt reglementate prin lege specială.”

88. La articolul 236, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepţia cazului în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi.”

89. Articolul 237 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 237. – Părţile, reprezentarea acestora, precum şi procedura de negociere şi de încheiere a contractelor colective de muncă sunt stabilite potrivit legii.”

90. Articolele 238-247 se abrogă.

91. Articolul 248 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 248. – Prin conflicte de muncă se înţelege conflictele dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.”

92. După articolul 256 se introduce un nou articol, articolul 256^1, cu următorul cuprins:

“Art. 256^1. – Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, în cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fără forme legale, inspectorii de muncă vor completa registrul unic de control după efectuarea controlului.”

93. Articolul 258 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 258. – Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispoziţii:

a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii;

b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii;

c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor;

d) procedura de soluţionare a cererilor sau a reclamaţiilor individuale ale salariaţilor;

e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;

f) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile;

g) reguli referitoare la procedura disciplinară;

h) modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice;

i) criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor.”

94. La articolul 264 alineatul (1), litera b) se abrogă.

95. La articolul 264, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.”

96. La articolul 268 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;”.

97. Articolul 270 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 270. – (1) Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

(3) În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.

(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.”

98. La articolul 276 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;”.

99. La articolul 276 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera e^1), cu următorul cuprins:

“e^1) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;”.

100. La articolul 276 alineatul (1), după litera k) se introduc patru noi litere, literele l)-o), cu următorul cuprins:

“l) încălcarea de către angajator a obligaţiei prevăzute la art. 27 şi 116, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

m) nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

n) încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligaţiei prevăzute la art. 100^1, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;

o) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei.”

101. După articolul 279 se introduce un nou articol, articolul 279^1, cu următorul cuprins:

“Art. 279^1. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de muncă în oricare dintre spaţiile unităţii sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate, potrivit legii.

(3) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.”

102. La articolul 280^1 se introduc 5 noi alineate, alineatele (2)-(6), cu următorul cuprins:

“(2) Cu pedeapsa prevăzută la art. 279^1 alin. (3) se sancţionează primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.

(3) Dacă munca prestată de persoana prevăzută la alin. (2) şi la art. 279^1 alin. (3) este de natură să îi pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(4) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 279^1 alin. (3), instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia dintre următoarele pedepse complementare:

a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la 5 ani;

b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani;

c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii;

d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.

(5) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 279^1 alin. (3), angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:

a) orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;

b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare;

c) cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condiţiile legii.

(6) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 279^1 alin. (3) de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, pot fi obligaţi de către instanţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c).”

103. Articolul 290 se abrogă.

104. Articolul 293 se abrogă.

105. Articolul 294 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 294. – (1) În sensul prezentului cod, funcţiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului.

(2) Prezenta lege transpune art. 16 lit. b), art. 18 şi 19 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, şi art. 3, 4 şi 10 din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie 2008.”

106. La articolul 296, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

“(5) Anunţul privind pierderea carnetelor de muncă emise în temeiul Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.”

107. La articolul 298 alineatul (2), ultima liniuţă se abrogă.

ART. II

(1) Contractele colective de muncă şi actele adiţionale încheiate în intervalul de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011 nu pot prevedea o durată de valabilitate care să depăşească 31 decembrie 2011. După această dată, contractele colective de muncă şi actele adiţionale se vor încheia pe durate stabilite prin legea specială.

(2) Contractele colective de muncă în aplicare la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi produc efectele până la data expirării termenului pentru care au fost încheiate.

ART. III

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

- art. 23 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. IV

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. V

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din 8 martie 2011.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucureşti, 31 martie 2011.

Nr. 40.

CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii a aprobat Ordinul 208/2011 privind detalierea pe judeţe a numărului total de paturi, din unităţile sanitare publice şi private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti din fonduri publice.

Conform actului normativ, pentru anul 2011 au fost aprobate pentru contractare, 129 524 paturi în spitalele publice şi private faţă de 136 515 paturi în 2010.

La elaborarea Planului Naţional de Paturi, Ministerul Sănătăţii a luat în calcul numărul şi procentul bolnavilor care se tratează în fiecare judeţ, în regim de spitalizare continuă,  defalcat pe numărul de pacienţi care au domiciliul în judeţul respectiv, şi pacienţi proveniţi din alte judeţe. De asemenea, s-a ţinut cont de numărul populaţiei din judeţ, dar şi de ponderea de dezvoltare pentru judeţele cu facultate sau universitate de medicină.

“Am gândit un sistem flexibil care să se autoregleze şi să se echilibreze în funcţie de necesităţi. Pentru calcularea numărului de paturi am utilizat  reguli identice, ţinând cont de obiceiurile şi drepturile pacienţilor de a alege liber şi neîngrădit medicul sau unitatea în care doreşte să fie tratat”, a declarat CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii.

Astfel, în urma aplicării Planului Naţional de Paturi, în 28 de judeţe şi municipiul Bucureşti, numărul de paturi contractate este în scădere faţă de 2010. În judeţe precum Cluj sau Constanţa modificările sunt nesemnificative, iar în altele ca de exemplu, Iaşi, Braşov, Timiş, Dolj, Mureş, Vrancea, Suceava, Tulcea, Galaţi, Neamţ, Arad există uşoare creşteri.

“Prin aplicarea, în fiecare an, a unui număr de paturi aprobate pentru contractare vom  asigura şi o predictibilitate în sistem. Atât casele de asigurări de sănătate, cât şi managementul unităţilor sanitare vor cunoaşte, din timp direcţia de dezvoltare a sistemului”, a mai spus CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii.

Reamintim că, anul acesta, în premieră, Ministerul Sănătăţii a elaborat Planul Naţional de Paturi pentru perioada 2011-2013, astfel încât România să se apropie în următorii 3 ani de un număr de 5,61 paturi la mia de locuitori, cât este media europeană.

Detalierea pe judeţe a numărului de paturi aprobat pentru contractare cu casele de asigurări de sănătate, atât pentru segmentul spitalelor publice, cât şi private,  se va face anual, până la data de 30 septembrie, prin Ordin de ministru.

Sursa

Redistribuirea personalului din unităţile sanitare care se vor reprofila în cămine pentru persoane vârstnice se va face în 3 etape, începând cu data de 4 aprilie 2011.

CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii a aprobat Ordinul pentru aprobarea condiţiilor privind redistribuirea personalului de specialitate medico-sanitar şi auxiliar din cadrul unităţilor sanitare care se reorganizează ca şi cămine pentru persoane vârstnice, care nu a fost preluat de acestea, în alte unităţi sanitare.

Conform actului normativ, redistribuirea se va realiza pe baza opţiunii personale.

În situaţia în care, pentru un post vacant, există mai multe opţiuni, departajarea se va face în funcţie, şi pe baza unui punctaj, pe care angajatul îl primeşte în funcţie de vechimea şi cariera profesională pe care a desfăşurat-o până în prezent.

În prima etapă, până în data de 28 martie 2011, personalul din unităţile reprofilate va depune la managerul unităţii opţiunea pentru postul dorit. Managerul unităţii va avea obligaţia ca în termen de 2 zile, până la 30 martie 2011, să prezinte direcţiei de sănătate publică judeţeană tabelul nominal cu opţiunile şi punctajele fiecărui angajat.

Până la data de 23 martie 2011, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti au obligaţia de a afişa la sediul propriu posturile vacante, la nivel naţional, pe categorii de personal şi pe specialităţi, pe judeţe şi unităţi sanitare.

În zilele de 04 şi 05 aprilie 2011, dsp-urile vor realiza redistribuirea personalului în unităţile din acelaşi judeţ.

În 14 şi 15 aprilie 2011, se va face redistribuirea în unităţile din judeţele limitrofe.

Procesul se va încheia în zilele de 28 şi 29 aprilie 2011, atunci când se va face redistribuirea la nivel naţional.

Reamintim că, încă de la sfârşitul săptămânii trecute, listele cu posturile vacante, la nivel naţional, pe judeţe şi unităţi sanitare se află afişate pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la adresa www.ms.ro, acolo unde va fi postat şi Ordinul aprobat de ministrul Sănătăţii.

Un număr de 678 de medici şi 2.086 de asistenţi medicali vor putea opta pentru posturi în cadrul căminelor pentru persoanele vârstnice, nou înfiinţate, sau pentru posturile vacante din sistemul sanitar, pe aceeaşi specialitate.

La propunerea Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Guvernul României a aprobat în data de 9 martie 2011, un program care vizează dezvoltarea unei reţele de cămine pentru persoane vârstnice, finanţate de la bugetul de stat.

Programul ”Dezvoltarea reţelei de cămine pentru  persoanele vârstnice” se adresează, în primul rând, autorităţilor administraţiei publice judeţene şi locale care pot decide până la data de 31 martie 2011, dacă se înscriu în acest program şi doresc înfiinţarea de cămine pentru persoane vârstnice, prin transformarea a 67 de spitale pe care le au în subordine şi care sunt menţionate în Hotărârea de Guvern 212/2011, adoptată de Guvern.

Sursa

Total locuri de munca vacante :   173

Agentia Locala pentru Ocuparea Fortei de Munca – Piatra Neamt

Ø  Informatii suplimentare se pot obtine la sediul agentiei : Str. M. Eminescu  nr.37

Agentia Locala pentru Ocuparea Fortei de Munca – Roman

Ø  Informatii suplimentare se pot obtine la sediul agentiei : Str. Olteniei  nr. 23 – 25

Punct de lucru – Bicaz

Ø  Informatii suplimentare se pot obtine la sediul punctului de lucru

Lista locurilor de munca vacante inregistrate la data de 09.03. 2011

Primăria Piatra Neamţ anunţă agenţii economici care desfăşoară activitate de transport cu vehicule speciale destinate serviciilor funerare, fără să deţină autorizaţie eliberată de către autoritatea competentă, să se prezinte la sediul Primăriei Piatra Neamţ, Biroul Autorizări Comerciale şi Transport, în vederea depunerii documentelor prevăzute de lege pentru autorizarea activităţii şi eliberarea copiilor conforme. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţioneaza cu amendă de la 10.000 la 30.000 lei conform dispoziţiilor art. 45. alin (7), lit. f din Legea nr. 92/2007 ( actualizată) privind serviciile de transport public local.

Vehiculele pentru servicii funerare trebuie sa aiba autorizatie de transport

Stiri Neamt

Rezervări la telefon: 0233.222.215, 0749.259.091, patrutrans1994@yahoo.com

Locaţie casa de bilete: în faţa gării, puţin la stanga către piaţă centrală

Traseul 1 >> Piatra Neamţ – Moineşti – Comăneşti – Braşov plecare la ora 07:00

Traseul 2 >> Braşov – Oneşti – Comăneşti – Moineşti – Piatra Neamţ plecare la ora 15:30

Traseul 3 >> Piatra Neamţ – Bacău – Bucureşti plecare la ora 06:00

Traseul 4 >> Bucureşti – Bacău – Piatra Neamţ plecare la ora 14:45

Traseul 5 >>Piatra Neamţ – Cluj Napoca

Traseul 6 >> Cluj Napoca – Piatra Neamţ

Sursa: Descopera Judetul Neamt

Foarte multi nemteni merg zilnic la urgenta la Spitalul Judetean Neamt si stau la cozi infernale, deoarece nu stiu ca multe din serviciile medicale primite la urgente pot fi efectuate si in Policlinica sau cum se numeste acum ( Ambulatoriul Integrat de Specialitate al Spitalului Judetean de Urgenta Neamt ) . Astfel, vedem oameni care se enerveaza stand la urgenta 8 ore la coada pentru o arsura sau o plaga superficiala care ar putea fi tratata in policlinica imediat, cu costuri de 10-20 de lei.

E foarte important de inteles ca serviciul de urgente este pentru urgente si pentru o afectiune superficiala e posibil sa asteptati si 12 ore daca intre timp apar cazuri mult mai grave ca al dumneavoastra. La UPU nu exista o ordine de consultare in functie de cand ati sosit. La aceasta sectie se intra in functie de gradul urgentei.

Deoarece multi nemteni ne-au reclamat ca nu au informatii despre programul policlinicii, specialitatile acoperite etc., va punem la dispozitie toate aceste date plus un numar de telefon unde puteti sa va faceti o programare la un cabinet sau sa cereti orice informatii legate de serviciile oferite de policlinica.

Policlinica Piatra Neamt Telefon :0233 219440, int.251

PROGRAMUL DE LUCRU AL CABINETELOR MEDICALE IN AMBULATORIUL INTEGRAT DE  SPECIALITATE AL SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA PIATRA NEAMT

CARDIOLOGIE

LUNI      MARTI     MIERCURI         JOI       VINERI

7-14            7-14              7-14         7-14          7-14

DIABETOLOGIE SI BOLI DE NUTRITIE

LUNI        MARTI     MIERCURI      JOI         VINERI

7-14              7-14               7-14       7-14           7-14

GASTROENTEROLOGIE

LUNI         MARTI      MIERCURI    JOI          VINERI

8-10              8-10             8-10       8-10           8-10

UROLOGIE

LUNI         MARTI       MIERCURI     JOI         VINERI

10-13         10-13              10-13    10-13         10-13

OTORINOLARINGOLOGIE

LUNI         MARTI        MIERCURI     JOI        VINERI

8-19              8-19                 8-19     8-19          8-19

NEUROLOGIE

LUNI          MARTI       MIERCURI     JOI      VINERI

8-15                8-15              8-15       8-15        8-15

OFTALMOLOGIE

LUNI          MARTI       MIERCURI      JOI      VINERI

7-10                 7-10               7-10      7-10       7-10

13-19             13-19             13-19     13-19       13-19

HEMATOLOGIE

LUNI          MARTI        MIERCURI      JOI       VINERI

……….         10-12                10-12           …….         …….

CHIRURGIE GENERALA

LUNI        MARTI          MIERCURI       JOI        VINERI

7-18           7-18                   7-18        7-18         7-18

ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE

LUNI        MARTI          MIERCURI       JOI       VINERI

8-10            8-10                   8-10       8-10         8-10

REUMATOLOGIE

LUNI         MARTI       MIERCURI       JOI          VINERI

10-12          10-13             8-10         10-13        13-14

16-19          16-19     ……………………………………

PEDIATRIE

LUNI         MARTI      MIERCURI        JOI          VINERI

13-19          8-14             13-19        8-14           8-14

ONCOLOGIE

LUNI        MARTI       MIERCURI       JOI         VINERI

9-15           9-15                9-15       9-15            9-15

ENDOCRINOLOGIE

LUNI       MARTI       MIERCURI       JOI        VINERI

8-13         8-10                  8-13     8-10            9-13

13-16   …………………..   13-16  …………………….

PNEUMOLOGIE

LUNI        MARTI      MIERCURI     JOI        VINERI

7-19            7-14              7-14     7-19          7-14

PLANNING FAMILIAL

LUNI       MARTI       MIERCURI      JOI         VINERI

7-14          7-14                7-14      7-14             7-14

MEDICINA SPORTIVA

LUNI       MARTI       MIERCUI       JOI          VINERI

13-17        8-13               8-13     8-13            13-17

ORTOPTICA MEDICALA

LUNI     MARTI        MIERCURI    JOI          VINERI

7-15        7-15                  7-15    7-15            7-15

PSIHOLOGIE

PSIHOLOG PR.DOCTOR IN PSIHOLOGIE-GOGU CRAIU MIHAELA

LUNI      MARTI      MIERCURI     JOI          VINERI

8-15           8-15             8-15      8-15           8-15

PSIHIATRIE

LUNI      MARTI      MIERCURI     JOI         VINERI

12-14       12-14             12-14    12-14       12-14

NEUROPSIHIATRIE INFANTILA

LUNI            MARTI       MIERCURI     JOI           VINERI

11.30-14      11.30-14         11.30-14     11.30-14      11.30-14

Consultatiile pentru Psihiatrie si Neuropsihiatrie Infantila se efectueaza in  cadrul Spitalului de Psihiatrie.

SERVICII MEDICALE ACORDATE IN AMBULATORIUL INTEGRAT DE  SPECIALITATE

CHIRURGIE, CHIRURGIE PEDIATRICA , CHIRURGIE PLASTICA SI     MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVA

OFTALMOGIE

ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE INCLUSIV ORTOPEDIE PEDIATRICA

ALERGOLOGIE

OBSTETRICA GINECOLOGIE

DERMATOVENEROLOGIE

PEDIATRIE

CARDIOLOGIE

MEDICINA  INTERNA

ORTOPTICA MEDICALA

OTORINOLARINGOLOGIE

RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA

BALNEOFIZIOTERAPIE

Aceste date va sunt oferite in colaborare cu Consiliul Judetean Neamt  si Spitalul Judetean de Urgenta Piatra Neamt  in vederea unei bune informari a populatiei .

Reguli generale privind impozitul pe cladiri

Codul fiscal prevede ca orice persoana care are în proprietate o cladire situata în Romania datoreaza anual impozit pentru acea cladire, exceptand cazul în care se prevede diferit.

Impozitul pe cladiri, precum si taxa pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului în care este amplasata cladirea. În cazul municipiului Bucuresti, impozitul si taxa pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al sectorului în care este amplasata cladirea.

Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ – teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinta, dupa caz, persoanelor juridice, altele decat cele de drept public, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, în conditii similare impozitului pe cladiri.

În cazul în care o cladire se afla în proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate în partea din cladire aflata în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva. Astfel, daca proprietatea este indiviza fiecare proprietar datoreaza impozitul aferent cotei pe care o detine.

În întelesul Codului fiscal, cladire este orice constructie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinta sa, si care are una sau mai multe încaperi ce pot servi la adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalatii, echipamente si altele asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încaperea reprezinta spatiul din interiorul unei cladiri.

Scutiri

Codul fiscal prevede scutiri de la plata impozitului pe cladiri astfel:

1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ – teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, altele decat cele desfasurate în relatie cu persoane juridice de drept public;

2. cladirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

3. cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute oficial în Romania si componentelor locale ale acestora, cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

4. cladirile care constituie patrimoniul unitatilor si institutiilor de învatamant de stat, confesional sau particular, autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate, cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

5. cladirile unitatilor sanitare publice, cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

6. cladirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice si nuclearo-electrice, statiilor si posturilor de transformare, precum si statiilor de conexiuni;

7. cladirile aflate în domeniul public al statului si în administrarea Regiei Autonome «Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat», cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

8. cladirile funerare din cimitire si crematorii;

9. cladirile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;

10. cladirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

11. cladirile care constituie patrimoniul Academiei Romane, cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

12. cladirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

13. cladirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, republicata;

14. cladirile care sunt afectate activitatilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunatatiri funciare si de interventii la apararea împotriva inundatiilor, precum si cladirile din porturi si cele afectate canalelor navigabile si statiilor de pompare aferente canalelor, cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;

15. cladirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje si tuneluri si care sunt utilizate pentru exploatarea acestor constructii, cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru alte activitati economice;

16. constructiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinta acestora si turnurile de extractie;

17. cladirile care sunt utilizate ca sere, solare, rasadnite, ciupercarii, silozuri pentru furaje, silozuri si/sau patule pentru depozitarea si conservarea cerealelor, cu exceptia încaperilor care sunt folosite pentru alte activitati economice;

18. cladirile trecute în proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale în lipsa de mostenitori legali sau testamentari;

19. cladirile utilizate pentru activitati social – umanitare de catre asociatii, fundatii si culte, potrivit hotararii consiliului local.

Nu intra sub incidenta impozitului pe cladiri constructiile care nu au elementele constitutive ale unei cladiri ( pereti si acoperis).

Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri se face dupa cum urmeaza:

a) cu 65% pentru prima cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 150% pentru a doua cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

Atentie! In vechea forma a legii fiscale impozitul majorat se datora doar pentru cladirile cu destinatia de locuinta. In forma actuala a legii impozitul majorat se datoreaza pentru orice cladire indiferent de destinatia acesteia (spatiu comercial, cladire cu scop professional, etc).

În cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina în functie de ordinea în care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.

Nu intra sub incidenta legii persoanele care au dobandit cladirile prin succesiune legala. Astfel, singurele persoane care sunt exceptate de la plata impozitului majorat pe cladiri sunt cele care au dobandit cladirea prin succesiune legala. Totusi, pentru aceste persoane este valabila in continuare obligatia declararii bunurilor intrate in patrimoniu prin succesiune.

Calculul impozitului pe cladire pentru persoanele fizice

In cazul persoanelor fizice impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0.1% la valoarea impozabila a cladirii.

Valoarea impozabila se calculeaza in functie de anul constructiei imobilului, tipul de materiale folosite si prezenta sau absenta utilitatilor (cu instalatii de apa, canalizare, electrice si încalzire), valoare care se inmulteste cu suprafata construita desfasurata a imobilului (si nu suprafata utila). Valoarea impozabila astfel obtinuta astfel se ajusteaza cu un coeficient de corectie prevazut de legea fiscala in functie de rangul localitatii si zona in care este amplasata cladirea. Suma obtinuta se reduce in functie de vechimea constructiei.

In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminarii se actualizeaza, astfel ca acesta se considera ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrari.

Calculul impozitului pe cladire datorat de persoanele juridice

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa între 0,25% si 1,50% inclusiv. In municipiul Piatra Neamt cota de impozit stabilta prin Hotarare de Consiliu local este de 1.5%.

Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii în patrimoniu, înregistrata în contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale în vigoare. În cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de catre locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective.

În cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform reglementarilor contabile, valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata în urma reevaluarii, înregistrata ca atare în contabilitatea proprietarului – persoana juridica.

În cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%.

În cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota impozitului pe cladiri se stabileste de Consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti între 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii înregistrata în contabilitatea persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.

In municipiul Piatra Neamt cota impozitului in cazul cladirilor nereevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta este de 10%! Acestei cote de 10% i se mai aplica o penalizare de 2% din valorea impozabila a cladirii, stabilita prin hotarare de consiliu local. Astfel, in cazul persoanelor juridice care nu si-au reevaluat cladirile impozitul este in cuantum de 12% din valoarea impozabila a cladirii.

Dobandirea, înstrainarea si modificarea cladirilor

În cazul unei cladiri care a fost dobandita sau construita de o persoana în cursul anului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu începere de la data de întai a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost dobandita sau construita.

În cazul unei cladiri care a fost înstrainata, demolata sau distrusa, dupa caz, în cursul anului, impozitul pe cladire înceteaza a se mai datora de persoana respectiva cu începere de la data de întai a lunii urmatoare celei în care cladirea a fost înstrainata, demolata sau distrusa.

În cazul extinderii, îmbunatatirii, distrugerii partiale sau al altor modificari aduse unei cladiri existente, impozitul pe cladire se recalculeaza începand cu data de întai a lunii urmatoare celei în care a fost finalizata modificarea.

Codul fiscal prevedere obliga orice persoana care extinde, îmbunatateste, demoleaza, distruge sau modifica în alt mod o cladire existenta are obligatia sa depuna o declaratie în acest sens la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificari.

Înstrainarea unei cladiri, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra cladirii respective nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este amplasata cladirea sau al celei unde îsi are domiciliul fiscal contribuabilul în cauza, cu termene de plata scadente pana la data de întai a lunii urmatoare celei în care are loc înstrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se înstraineaza cladiri cu încalcarea acestor prevederi sunt nule de drept. Drept urmare, daca debitele de orice fel catre bugetul local nu au fost achitate, Directia Taxe si Impozite a localitatii nu va emite certificatul fiscal iar instrainarea (care poate fi vanzare, schimb, donatie, etc) nu poate avea loc. Prin exceptie de la aceste prevederi, atunci cand bunurile care se instraineaza provin din procedura de executare silita, insolventa sau lichidare, certificatul fiscal va fi emis de catre autoritatile administratiei publice locale chiar daca debitele nu au fost stinse.

Impozitul/taxa pe cladiri se plateste anual, în doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru întregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. În cazul în care contribuabilul detine în proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri cumulat.

A.A.

Pentru orice probleme privind impozitele si taxele locale contactati consilierul juridic la adresa de e-mail impozite@ziarpiatraneamt.ro sau tel : 0741.901518

Reguli generale

Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual, exceptand cazurile in care in prezentul titlu se prevede altfel.

Impozitul prevazut la alin. (1), denumit in continuare impozit pe teren, precum si taxa pe teren prevazuta la alin. (3) se datoreaza catre bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului in care este amplasat terenul. In cazul municipiului Bucuresti, impozitul si taxa pe teren se datoreaza catre bugetul local al sectorului in care este amplasat terenul.

Pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, se stabileste taxa pe teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe teren.

In cazul terenului care este detinut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv.

In cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe teren se datoreaza de locatar.

In cazul in care contractul de leasing inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe teren este datorat de locator.

Scutiri

Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:

a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;

b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acestuia, cu personalitate juridica;

c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;

d) orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau acreditata;

e) orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul autoritatilor locale;

f) orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitati economice;

g) orice teren proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a altor institutii publice, aferent unei cladiri al carui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, exceptand suprafetele acestuia folosite pentru activitati economice;

orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat dureaza ameliorarea acestuia;

h) terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor, gospodarirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de protectie definite in lege, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, incadrate astfel printr-o hotarare a consiliului local, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului;

i)  terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigatie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele si statiile de pompare aferente acestora, precum si terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinta a terenului, emis de oficiul judetean de cadastru si publicitate imobiliara;

j)  terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta;

k)  terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;

l) Terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari;

Dobandiri si transferuri de teren precum si alte modificari aduse terenului

Pentru un teren dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe teren se datoreaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in care terenul a fost dobandit. Pentru orice operatiune juridica efectuata de o persoana in cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana inceteaza a mai datora impozitul pe teren incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului. In aceste cazuri, impozitul pe teren se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica acelei persoane.

(4) Daca incadrarea terenului in functie de pozitie si categorie de folosinta se modifica in cursul unui an sau in cursul anului intervine un eveniment care modifica impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifica incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a intervenit modificarea.

(5) Daca in cursul anului se modifica rangul unei localitati, impozitul pe teren se modifica pentru intregul teren situat in intravilan corespunzator noii incadrari a localitatii, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a intervenit aceasta modificare.

(6) Orice persoana care dobandeste teren are obligatia de a depune o declaratie privind achizitia terenului la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza dupa data achizitiei.

Atentie! Instrainarea unui teren, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra terenului respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate in litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau al celei unde isi are domiciliul fiscal contribuabilul in cauza, cu termene de plata scadente pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care are loc instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se instraineaza terenuri cu incalcarea acestor prevederi sunt nule de drept.

Orice persoana care modifica folosinta terenului are obligatia de a depune o declaratie privind modificarea folosintei acestuia la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza dupa data modificarii folosintei.

A.A.

Pentru orice probleme privind impozitele si taxele locale contactati consilierul juridic la adresa de e-mail impozite@ziarpiatraneamt.ro sau tel : 0741.901518